Metodele psihanalitice > Interpretarea simbolurilor

Simboluri în psihanaliză

Ce este un simbol? Freud defineşte simbolul ca fiind o comparaţie în care termenul comparat dispare. De exemplu, dacă comparăm un şarpe cu un toiag, cînd obiectul comparat - şarpele - nu mai este specificat, avem doar toiagul care poate fi un simbol pentru şarpe. Nu am folosit întîmplător acest exemplu deoarece toiagul, la Freud, poate sugera mai mult decît un şarpe.

Simbolurile apar mai ales în vise - în visele nocturne ca şi în cele diurne (fantezii). Dar ele sînt prezente şi în viaţa trează, în cultura popoarelor, în credinţele religioase, mituri şi produsele folclorului. Simbolurile sînt prezente şi în nevroze - sau mai precis în conţinutul lor ideativ. Aceste simboluri care par la prima vedere foarte diferite îmbracă pentru Freud o semnificaţie unică: viaţa sexuală la om, mai precis organele sexuale.

Dar hai să vedem ce spune Freud despre unele simboluri:

Încă nu am terminat cu simbolurile. Există unele pe care credem că le înţelegem sensul dare care, totuşi, ne îngrijorează, deoarece nu putem explica cum cutare simbol a căpătat semnificaţia respectivă. În asemenea cazuri, confirmările din alte sfere - din filologie, folclor, mitologie sau rituri - sînt bine venite. Un exemplu de acest gen este simbolul pardesiului (mantalei). Am spus că în visele femeii el reprezintă bărbatul. Sper să vă impresioneze relatarea lui Theodor Reik (1920) care ne informează că: "În timpul ceremoniilor vechi de căsătorie la beduini, mirele o acoperă pe mireasă cu un soi de manta specială numită Aba şi rosteşte următoarele cuvinte rituale: De acum nu mai ai încotro, eu te-am acoperit". (Citat din Robert Eisler).

Am găsit şi alte simboluri proaspete şi vă voi vorbi numai despre două dintre ele. După opinia lui Abraham (1922), un păianjen în vis este simbolul mamei, dar al mamei falice, de care ne temem; deci, frica de păianjeni exprimă groaza inspirată de  incestul cu mama şi teama de organele genitale feminine. Ştiţi, probabil, că creaţia psihologică numită capul Meduzei poate fi raportată la acelaşi motiv al fricii de castrare.

Celălalt simbol despre care vreau să vă vorbesc este podul, care a fost explicat de Ferenczi (1921 şi 1922).

Mai întîi el reprezintă organul genital masculin care îi uneşte pe cei doi părinţi în timpul relaţiei sexuale; ulterior capătă şi alte semnificaţii care sînt derivate din aceasta dintîi. În măsura în care mulţumită organului masculin venim pe lume din fluidul amniotic, podul devine traversarea dinspre cealaltă lume (înainte de naştere, pîntecele maternal), spre aceasta (viaţa); şi, deoarece omul îşi reprezintă moartea ca o reîntoarcere la pîntecul maternal (apă), podul a mai căpătat şi semnificaţia de ceva care conduce spre moarte şi, în cele din urmă - ca o răsturnare ulterioară a sensului său iniţial - el reprezintă tranziţiile sau schimbările la modul general.

Să mai adăugăm, în context, că femeia care nu şi-a învins dorinţa de a fi bărbat visează adeseori vise cu poduri care sînt prea scurte ca să ajungă pe celălalt mal. (Extras din New Introductory Lessons on Psychoanalysis).

Resurse online:
- Mai multe detalii despre simboluri la Freud şi Jung găseşti în articolul Simbol şi simbolism la Freud şi Jung publicat în revista OMEN nr. 12 (2002). Detalii despre revistă găseşti la pagina http://aropa.freudfile.org/reviste_4.html.
- Vezi şi articolul despre simbolismul şarpelui la în vise şi fantezii publicat în revista OMEN nr. 19 (2004) - click aici.
- Articolul lui Freud despre simbolismul capului Meduzei a fost publicat, în traducere, în revista OMEN nr. 2 (1998) - detalii aici.
- Explicaţia cîtorva simboluri care apar în vise - detalii aici.

- Despre lucrul cu simbolurile în psihanaliză găseşti informaţii în modulul 3 al cursului AROPA de iniţiere în psihanaliză - pentru detalii click aici.

<= Înapoi la metode